miercuri, mai 21

Cum citeau in comunism

-articol despre citit (dilema veche)
  • "Nu dădeam viaţa pe literatură (dar ce viaţă era aia dintre două cozi şi două pene de curent, cu şase zile de şcoală pe săptămînă?), sau cel puţin nu puteam s-o concep în absenţa ei. Aşa au fost vremurile. M-au marcat, şi marcat am rămas de-atunci. Dar de asta chiar nu-mi pare rău. Nu-mi amintesc decît de librăresele din cartier care ne mai păstrau cărţi „pe sub tejghea“." (paul cernat)

  • "Ei, uite-aşa ne amintim noi, acuma, cititorii din ceauşism, fervoarea dementă cu care căram săptămînal în bîrlog cîte-un vraf de cărţi de Cioran, un Soljeniţîn, un Gobineau, un Spengler, un Kundera, un Jung sau un Jünger, un Le Carré, ultimul număr din Lire, o casetă video cu Pivot sau Căinţa lui Abuladze, un Guénon, sau – Doamne! – toate cărţile lui Eliade tipărite-n interbelic, aşa cum am avut eu parte graţie prieteniei cu Doina Graur, nepoata lui Ion Chinezu. Păi, cum să uit dimineţile petrecute în casa ei de pe Ştefan cel Mare, de unde plecam cu plasa de bucoavne prăfoase, ca să le fotocopiez cu un acut sentiment al clandestinităţii la ditamai BNR, vizavi de „Trei ursuleţi“, prin tot soiul de complicităţi care-ţi făceau pielea de găină? Cum plecam de la Paul Sterian cu poveştile despre Nae Ionescu şi „carcasierii români“, cum plecam de la Arşavir Acterian cu fotocopii ale articolelor lui Mircea Vulcănescu, sau cum călcam casa anticarului Sterescu după memoriile lui Sextil Puşcariu, un Vasile Conta, un Paul Morand, un Simion Mehedinţi, un terfelog masonic sau cîte-o arzătoare fascie legionară...!" (dan c mihailescu)

  • "Pentru că sistemul (sau „sistema“) lecturilor dinainte de ’89 era altceva. Aproape că nu existau eşecuri. Ştiam dinainte (printr-o reţea de cititori profesionişti) ce merită şi ce nu merită, iar dintre cele care „nu merită“ – ceea ce ar trebui totuşi citit, ca să nu mori prost. Nu aveam nevoie de ghizi. Cîţiva critici literari aveau încrederea mea necondiţionată. Cîţiva profesori, esteţi, ciudaţi aduceau cu ei păreri clare. Iar prietenii de generaţie erau barometre fără greş." (florin iaru)

  • "Pe vremea aceea marele meu regret era că nu am şi eu o pilă (relaţie, cunoştinţă) la o librărie sau măcar la anticariat – nu exista decît unul singur. Ştiam că vînzătoarele de-acolo pun deoparte cărţi pentru cunoscuţi şi faptul că nu mă număram printre ei a născut în mine o oarecare ură de clasă. Rareori căutam o carte anume. Dar se mai întîmpla. De exemplu, cum una din pasiunile mele, cea de cititor de science fiction, s-a combinat cu cea de colecţionar de cărţi de gen, am avut ambiţia să strîng toate numerele din „Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice“, care nu mai apărea de mult, de prin anii ’70. Au fost 466. De obicei găseam din cînd în cînd cîte un număr, două, cinci la ocsko (talciocul timişorean, despre care am scris în antologia Clubului 8 Cartea roz a comunismului). De renunţat n-am renunţat – mi-am completat colecţia prin anii ’90, după vreo douăzeci de ani de căutări. De ce să renunţi să cauţi o carte? Pînă la urmă nu se poate să n-o găseşti." (gheo)

duminică, mai 18

Dementa timpurie

Postul de mai jos devine prea lung, asa ca pun aici inca un exemplu de proces asociativ in mintea unui dement timpuriu. aici apar si contaminarile (adica un fel de condensare a mai multor reprezentari, adica se unesc mai multe idei, cam asa ceva). daca se repeta cuvantul stimul sau cuvantul precedent, aceasta e considerata o perseverare, adica exista un pic de continuitate logica. dar sunt si destule elemente de legatura superficiale. plus neologisme
  • Pe un picior stau berzele, ele au sotii, ele au copii, ele sunt acelea care aduc copii, copii pe care ii aduc acasa, aceasta casa, o reprezentare pe care oamenii o au despre berze, despre eficienta berzelor, berzele sunt pasari mari-cu un cioc lung si se hranesc cu broaste, broaste, proaspete, de dimineata, dimineata iau micul dejun, cafea, iar la cafea beau si coniac, in coniac beau si vin, iar cu vinul beau tot ce este posibil, broastele sunt animale mari pe care berzele-hm- le mananca, berzele mananca aaa pasarile, pasarile mananca animalele, animalele sunt mari, animalele sunt mici, animalele sunt oameni, animalele nu sunt oameni..." etc

  • " K...era un K...cu un nas lung cu un cap de berbec, cu un nas sforaitor, cu un nas de caftit, o otrava, un om care a lovit....care este lovit...etc"
-din contaminari pot rezulta formatiuni verbale curioase, like:
O dementa timpurie spune:
  • "Faptul ca sunt sanatoasa este doar clarmana"
  1. Este la indemana
  2. Este foarte clar
-din experiente cu normali, exemplu de contaminare:
  • "....o carne de care nu se mai poate scapa, ganduri de care nu se poate scapa, mai ales cand trebuie sa perseverez, perseverare, perserverare, sever, Severin..."
  1. In Anglia se consuma multa carne
  2. Nu scap de aceasta reprezentare
  3. Aceasta este perseverare
  4. Trebuie sa vorbesc tot ce imi trece prin cap
-astfel de condensari, sustinea Freud, apar si in vise (Interpretarea viselor), adica contopirea imaginilor, situatilor, elementelor verbale, cam asa.

Dementia praecox

Dupa ce am rasfoit visele, mi-am luat un Jung din biblioteca.
(imi amintesc ca incercasem mai demult sa citesc Psihogeneza bolilor spiritului, dar la momentul respectiv mi se paruse o lucrare complet stiintifica, clinica, adica lipsita de romantism, poetism, etc.
Dar atunci nu prea citisem Jung si cred ca din cauza asta mi s-a facut frica de anumiti termeni, expresii. Pana la urma vorbeste destul de matematic, are niste instrumente cu care lucreaza. El ramane totusi un cercetator. Adica vreau sa zic ca aseara mi s-a parut perfect inteligibil (mai ales ca e un fel de drum personal invers, stiu cartile lui Jung de la coada la cap. asa ca mi-a placut sa simt printre randuri inceputurile lui, cand inca notiunea de inconstient colectiv nu i se ridicase la suprafata mintii)
-in 1906 spunea despre Freud ca e un medic genial, dar in acelasi timp, in felu-i mediator, isi facea destul de clara opinia fata de ceea ce insemna conceptia unilaterala si exclusiv sexuala a cauzelor nevrozei
  • "dreptatea fata de Freud nu inseamna, cum se tem multi, o supunere neconditionata fata de o dogma; putem sa ne pastram foarte bine o judecata independenta. Daca, de pilda, recunosc mecanismele complexe ale visului si isteriei, acest lucru nu inseamna inca nici pe departe ca admit o semnificatie exclusiva traumei sexuale de tinerete, asa cum se pare ca face Freud"
-pana la urma cartea (ma rog, primele 50 de pagini citite aseara) mi s-a parut poetica din moment ce m-am gandit ca imi notez niste chestii despre ea
-chestii despre dementia praecox
  1. incapacitatea de atentie sau scadere de atentie (foarte faimosul-din p meu de vedere-"l'abaissement du niveau mental", JANET)
  2. confuzia verbala (adica nu prostire afectiva, ci un fel de blogaj,
  3. mecanismul de contrast (cumva perechile de contrarii stau unite, negru-alb, ele sunt la indemana, cu atat mai mult in cazul unei slabiciuni aperceptive, a unei fugi de idei)
  4. automatism de comanda
  5. inregistrare pasiva a evenimentelor (Desi uneori apare o memorie destul de buna, aproape fotografica care consemneaza poate elemente total nesemnificative pt un om normal, caruia ii scapa)
  6. desfasurarea asociatilor se face dupa reguli de asemanare, coexistenta, legaturi verbale-motorii si legaturi dupa sunet. uite exemplu frumos:
  • Je suis l'etre, l'etre ancien, le viel Hetre (asonanta), que l'on peut ecrire avec un H. Je suis universel, promordial, divine, catholique, Romaine (coexistenta), l'essus-tu cru, l'etre tout cru, suprumu (corespondenta de sunete), l'enfant Jesus (corespondenta de sunete). Je m'appelle Paul, c'est un nom, ce n'est pas un negation, on ne connait la signification.- Je suis eternel, immense, il n'y a ni haut, ni bas, fluctuat nec mergitur, le petit bateau, vous n'avez pas peur de tomber"
  • atentia scazuta duce la desfasurari plate de asociatii (si la omul normal ar fi cam la fel, nu)
O autoare, nu-i mai scriu numele, ca probabil o sa il uit, spune o chestie asa misto, mai ales ca inainte citisem despre vise&simboluri. (a remarcat si Jung, no problem)
  • "Il est a remarquer, que le Symbole joue un tres grande role dans les divagations des alienes; chez les persecutes, les debiles, on le rencontre a chaque pas; cela du a ce que le symbole est une forme tres inferieure de la pensee..."
  • adica, ok, inferiorul asta poate o insemna si o prostire, dar e f bine aplicabil si la oamenii normali, adica un fel de lipsa de constiinta, adica o diminuare a constiintei, o intunecare; de-aia visele sunt simbolice, adica de-aia e posibil, hei, sa aiba sens! noi cand dormim avem un pensee inferieure, right? (ma rog, entuziasmul e pur local si personal)

Simbologia viselor

Aseara am rasfoit Simbologia viselor de Jacques de la Rocheterie.
-am luat cele doua volume pt ca faceau referire la Jung.
si pentru ca uneori simt o nevoie disperata de a simti semnificatia unor vise bezmetice
-cele doua volume (unu e cu natura, celalalt cu corpul omenesc) sunt ca un fel de dictionar, cu simboluri in ordine alfabetica
-succinte
Aseara, cautam zapada si timp. M. imi spunea mereu ca zapada e de rau. Nici nu ma miram, intuitiv vorbind, zapada e rece, frig. Ciudat, cand imi amintesc ca m. visa zapada in anumite momente. In cartea asta, la litera Z spune ca zapada e frustare afectiva, lipsa de iubire, solitudine.
-nu stiu cum am ajuns si la paianjen, paianjen care era povestit destul de pe larg
  • ''imaginea paianjenului se raporteaza la straturile cele mai profunde ale inconstientului, adica a celor ce raman cu totul straine intelegerii noastre. De aceea Jung afirma "paianjenul, ca toata animalele cu sange rece sau ca toate cele cu un sistem nervos cerebro-spinal, are ca functie, in simbolurile onirice, reprezentarea unei lumi psihice care ne ramane straina in cel mai inalt grad; el exprima, de cele mai multe ori, componente care, desi active, sunt inca si pentru mult timp, incapabile sa decida constiente si, ca atare, intr-o oarecare masura, nu intra in sfera sistemului nervos simpatic si parasimpatic".
...
Un paianjen monstruos il ameninta pe cel care viseaza.
  • Un asemenea paianjen este imaginea Mamei Teribile, acaparatoare, sufocanta, inconstienta. Este o imagine de temut, pentru ca poate paraliza adaptarea la viata daca eul nu renunta la tentatia de a se stabili in comoda inconstienta materna. Motivul este minunat reprezentat in "Paianjenul zambitor" de Odilon Redon.
  • Prin aceasta tema, cel care viseaza este invitat sa se elibereze, odata mai mult, de un asemenea conflict inainte de a se dovedi "adult", sa evite, poate, nebunia (din latinescul folis=sac, "balon de aer")
ma rog. si am mai citit Urs, ca eram curioasa. am fost surprinsa sa citesc ca acest simbol apare rar in visele contemporanilor. (eu am visat un urs care ma urmarea, eu catarata pe o macara fiind) si cica
  • el o poate evoca pe mama teribila, adica aspectul matern al inconstientului in care cel care viseaza a ramas fixat de "nostalgia paradisului pierdut" si care ii "devoreaza" capacitatea de evolutie. (adica un urs agresiv si periculos)
  • ...atat timp cat ursul ramane animal instinctual prin excelenta, inseamna ca instinctele celui care viseaza nu sunt inca evoluate, au ramas primivite si sunt guvernate in intregime de dorinta copilareasca de a fi cocolosit si rasfatat
  • cel mai des ursul intruchipeaza "aspectul negativ al personalitatii supraordonate". aici, excesul de rationalism si de rigoare intelectuala sunt compensate de vise cu "ursi lacomi". ursul reprezinta in acest caz aspectul instinctual salbatic al psihismului
(chiar eram la ananghie cand am avut visul cu ursul. mintea mea nu prea reusea sa puna cap la cap niste lucruri, critica rationala nu ma ajuta deloc; si zau ca eram la ananghie (emotionala, psihica) cand m-am urcat pe macaraua aia. simteam ca vrea sa ma avertizeze si chiar am luat f in serios acel vis (vechi, de altfel)

marți, mai 13

asta e insemnare scrisa alaltaieri, adica 14 mai

Nu am reluat melanie klein, am recitit doua scrieri despre psihologia analitica, jung
-se potriveste de minune sa citesc printre siropuri
-am inceput si anul mortii, doar am inceput

dar nu am apucat sa o trimit ca cineva serios a spus
-sa mergem
-si am dat yes la close all tabs
ba bay

si acu chiar ca nu stiu ce sa citesc!
-nu stiu ce se intampla cu mine ca imi vine numa' sa recitesc

marți, mai 6

Azi am fost suparata

azi ce-am facut, azi ce-am facut?
am descoperit doua bloguri minunate
-azi am fost suparata
-merge si azi sa zic ca eu nu am citit nimic de Haruki Murakami? (un interviu)
-un pic de Fernando Pessoa (as vrea sa gasesc, poate gasesc, la noi doar oda maritima?)

luni, mai 5

atat

aseara am terminat vorbeste, memorie
cu o seara inainte,
pluta de piatra
-cum fiecare post se leaga de celalalt printr-o chestie/articol/nume comun, spun ca l-am intalnit pe bunin in vorbeste, memorie (nabokov si bunin desi s-au intalnit dupa aia destul de des, nu vorbeau mai niciodata serios, a iesit la un restaurant cu fitze, apoi fularul lui nabokov a ajuns in haina lu bunin, dupa aia imaginea cu unul desfasurandu-l pe celalalt, sa-si recupereze fularul)
-a treia liniutza e pentru scuza; nu mai scriu nimic acum, ca nu pot. si nici nu am cartile la indemana; daca le aveam, cred ca scriam totusi
-nu stiu ce sa citesc
-mi-am luat si anul mortii lui ricardo reis, dar as face o pauza
-cred ca o sa reiau melanie klein, povestea unei analize de copil