marți, noiembrie 25

Extrem de tare si incredibil de aproape

-daca avioanele ar fi pasari iar pentru cladiri s-ar inventa un dispozitiv care sa detecteze cand o pasare se afla incredibil de aproape si sa declanseze un ciripit extrem de tare dinspre un alt zgarie nori ca ele sa fie atrase in acea directie atunci pasarile avioanele ar zbura de la unul la altul

-mi-a placut foarte mult aceasta carte al lui Jonathan S. Foer. mult mult de tot
(oskar schell, luca raluca, zenobia chiar si Saramago s-au amestecat)

daca nu erau adinab, anda si berea de dupa, eu chiar nu luam cartea asta de pe raft. (ce faza)
mersi :)

luni, noiembrie 17

De ce fierbe copilul in mamaliga

-vai, de cand n-am mai scris aici
- ca mi-e si frica sa pun mana pe foicicî
-vreau sa spun ce mi-a placut mult in ultimul timp: de ce fierbe copilul in mamaliga de aglaja veteranyi (citisem in jurnalul II al lui Cartarescu despre aceasta carte proza-poem)
-la pagina 305, el spunea:
  • " text indiscernabil intre un cumplit de trist document psihiatric si poezie- suprarealista, cruda, viscerala- pe alocuri mare, ciudat de asemanatoare cu textele din Familia Popescu. O interpretare pre-mitica a lumii cum apare-dincolo de bine si de rau- in desenele copiilor si ale schizofrenicilor sau in delirul sistematizant al parafrenicilor. O carte de o forta poetica rara si care cere lecturi ulterioare atente. Copilul in burta mamei (fierband in mamaliga placentara-caci nasterea trimite in iad), Dumnezeu mancand mortii sub pamant, ochii impunsi si obrazul ars al papusilor, sadismul sexual, cainele decapitat- toate sunt semne ale unei fantasmagorii inocent criminale ce traieste-n oroare ca-n aerul pe care il respira. Imaginarul sado-masochist, mergand pana la o disociere totala, se contruieste iarasi ca la Cristian Popescu, pe o lume kitsch, de toate si mitocani, de localuri populare, de arta triviala-circuri, cabareturi, spectacole porno, si o contra-lume-cea mai slaba si mai "facuta" parte a cartii- a ghetoului romanesc din "iepoca" "
-mi-a placut ce-a spus autoarea:
"eu cred insa ca noi toti suntem in aceasta lume in strainatate. De aceea cartea pe care am scris-o nu este o "istorie", o poveste despre circ sau despre Romania, ci o poveste despre oameni in primul rand"


-prezenta mirosului ca un fel de univers ("mama mi-a facut mereu de mancare, mancare romaneasca, iar eu credeam ca asta e romania, asta este casa, dragostea (...) cand nu poate sa vorbeasca, cand plange, mama se duce la bucatarie si face de mancare. Sora mamei a murit acum o jumatate de an. Mama a mers la ea la spital cu mancare, tanti Rita murea si noi toti...mancam. Si pentru mine, toate lucrurile sunt impreuna: mancarea, plansul, bucuria, asa a fost in familia mea, asa am simtit eu mereu")

------------------------------------------------------------------------------------------------
"ASTEPT NOAPTEA TOATA ZIUA. CAND MAMA NU CADE DIN CUPOLA CIRCULUI MANCAM DUPA SPECTACOL SUPA DE GAINA IMPREUNA!"

"ESTE INTERZIS SA FACI COPII FARA BARBAT SI INAINTE DE-A TE FI NASCUT

La mama in burta nu exista un barbat cu care sa te poti marita. Iar daca da, atunci e o ruda de-a ta. Rudele nu se casatoresc intre ele, pentru ca atunci copiii vin pe lume cu picioarele lipite. Dupa asta observa oamenii ca parintii sunt inruditi intre ei si nu-s casatoriti. Dar poate ca aici, in strainatate, e altfel. Cand mama plange, in burta se produce o inundatie, pentru ca si copilul plange"

"
In timp ce mama atarna de par sus, in cupola circului, sora mea imi povesteste POVESTEA COPILULUI CARE FIERBE IN MAMALIGA ca sa ma linisteasca.
Cand imi inchipui cum fierbe copilul in mamaliga si ce rau doare, nu ma mai gandesc tot timpul ca mama ar putea sa cada de acolo, de sus, spune ea.
Dar nu ajuta la nimic. Eu trebuie sa ma gandesc mereu la moartea mamei, ca sa nu ma ia prin surprindere. Vad cum isi da foc la par cu facliile aprinse, cum cade razand la pamant. Iar cand na aplec spre ea, fata ei se descompune si se preface in cenusa.

Nu strig.
Mi-am aruncat gura"

miercuri, septembrie 17

Leapsa

Imi place (plac): foarte tare painea prajita cu unt, inelele mari de argint, culorile vii si foarte puternice, Klimt, rochiile purtate peste blugi, saramago, halatele de baie, caietele, carnetelele de la carturesti, biletele de metrou, muzeu, intrari diverse din calatorii, mirosul de lipici vechi, semintunericul din culcus cand afara ploua, cuvintele rusesti, lapocika, robbin williams, micii, pizza de la Fabio, ciorba taraneasca ardeleneasca, branza de burduf, pozele, femeile in rochii largi cu inele si bratari multe, bunavointa, Jung foarte tare, the free spirit, emisiunea How is made de pe Discovery, ceainicele, oamenii care Vad sau oamenii calzi, temperamentele mediatoare, coca cola, Dulciurile, joaca, terorista (hei, nu te simti prost), orasele cu strazi intortochiate, arborii, narcisele, mirosul de naftalina, cartile groase, intelepciunea viselor visate. dar mai ales un Om :)

Nu imi place (plac): deloc transportul in comun din bucuresti, caldura si transpiratul, temperamentele agresive, psihologiile reductive, zgarcitii, faramiturile, praful pe carti sau pe televizor, sucurile dulci, sunculitzele, kaizeru, vita, pfhaui, vorbitul la telefon, oamenii care vorbesc cu dă si pă, un domn de la mine de la munca, asteptatul dupa cineva, umblatul la cumparaturi cu cineva, snobii si invidiosii.

leapsa e de la luciat. eu vreau sa mai scrie white noise, v, anda, zau asha si ana pauper. si suzi, mi-ar placea

sâmbătă, iulie 19

Cartea milionarului si Jurnalul lui Gombrowicz




terorista,

vino sa-ti zic ceva.
pai mi-am luat doua carti. le pandeam de ceva vreme, nu era nicio graba, dar le pandeam. azi, hodoronc, tronc, apar in fatza mea- ne vrei? va vreau. am fost bucuroasa. s-a bucurat si domnul anticar ca i-am facut vanzare. jurnalul era la fund, am aratat cu degetul: si asta! (hîî hîî). oo, da e foarte scumpa. o iau! hm, nu stiu ce sa zic. e totusi scumpa. dati-mi-o. bine
voiam sa zic ca astea is doua carti_ clar_ din_ cauza_ ta
:)

vineri, iulie 18

Floarea de menghina

-mi-a placut foarte mult svetlana carstean. e poezie floarea de menghina. discreta, iti scapa printre degete, intelegi, nici vorba de vreo ambiguitate greu de suportat, nu, poezia a simpla, intelegi si iti da o stare frumoasa, randurile se plimba prin camera ca niste baloane plutitoare. fata e cuminte, scrie dintr-un vis spre care o conduc "coapsele, doua vasle ce te conduc lent prin vise obscure, pe strazi neluminate, pe unde trec, se sterg pe ziduri...in vis, acolo tipi sau pur si simplu spui ce nu ai spus la lumina soarelui, acolo te misti incet caci ai tot timpul din lume. Acolo spui buna dimineata, si nu aici."; subtila sau subtirica, nu stiu. trebuie sa ai grija sa nu o frangi. mi-a placut si aspectul cartii. parca s-a potrivit. e femina in sensul ca e vulnerabila si plapanda; nu e senzuala si totusi e, nu e curtenitoare si totusi e; e clar poezia unei fete; cu o sensibilitate speciala, cum spun simona popescu si mircea cartarescu pe net

  • "Apoi oamenii de pe strada par sa mearga tot mai incet, ne uitam pe fereastra unui acvariu cu pesti mari, cu mustatile lungi si ochii pe jumatate inchisi, apoi mintile noastre se albesc, devin foi de hartie neincepute. Este sfarsitul tututor povestilor si privirilor. Ne retragem fiecare inspre paturi aspre si cearsafuri reci care se vor incalzi tare de tot in curand.Eu intr-o camera, parintii mei in cealalta. Imi voi inventa somnul care nu exista, il voi croseta din ate mici, resturi colorate si il voi aseza ca pe un mileu peste ochii si buzele mele. Tarziu, pe inserate, corpurile noastre isi vor gasi din nou locul in lume, ca rimele dupa ploaie, foindu-se in mijlocul umezelii dragi."
-e un onirism plapand in toata cartea. tot timpul, randuri cuminti care sa nu strice; florile nu strica menghinele
-si vulnerabilitate; dar nu razvratire. un fel de resemnare colorata, de fetita draguta, sfioasa
-nu lupta, sta doar si priveste in jurul ei, colorand ceea ce e cenusiu sau alb sau gol

-mi-a placut partea a doua f tare; cartea iubirii sau printul akihito, balada ghetelor de lac, marele cofetar (pentru gellu naum si pentru miruna)-o metafora asa de frumoasa, operatiunea Inbox gol
  • Plang pentru ca l-am vazut pe AKIHITO cum a ramas singur in visul lui si nimeni nu-l poate scoate de-acolo. Plang, imi spune ea, pentru ca l-am vazut pe Akihito cu privirea lui infricosatoare stand singur in fatza tortului lui pe care nici el nu il poate manca, dar pe care il construieste cu migala in continuare. Pentru cine oare? Si tortul lui supraetajat sta sa cada in fiecare clipa peste el.
  • Asa cum peste mine cadea candva floarea de menghina"

-iar zic, totul foarte discret, ca si cum vocea ei nu vrea sa atraga atentile, ceva foarte plutitor care armonizeaza, "topite sunt toate in topitaria fabricii mele"; desi ceva in spate, din urma, e destul de trist; o fata papusa care se joaca in mijlocul camerei; camera inseamna lumea, comunismul, realitatea din afara; probabil gresesc, dar am avut sentimentul unui autism; un autism moale; cumva fata care scrie e desprinsa de tot ce se intampla, desi e in mijlocul dramei (comuniste), in general, in lumea din afara. izolata

-o stare de cumintenie, un fel de detasare, un fel de somnambulism gingas. nu stiu, poate e aberant, dar eu asa mi-am imaginat: o fata papusa mare.

  • "Somnul de duminica dupa-amiaza ma ducea intotdeauna pe o straduta ingusta, cu imagini schimbatoare de o parte si de alta a ei, o straduta desfundata, cu o gura de canal aburinda in mijloc. O ulitza inchisa. Aceasta fundatura a fost unul din preturile cuminteniei mele"
-am citit la munte. mi-e rusine sa scriu aici ce era in capul meu. e frumos sa citesti la munte, cand e liniste si tihna, si oamenii din sala de lectura sunt si ei prin zona, nestresati, doar sforaitori si relaxati. am citit prima data cezar paul badescu si apoi floarea de menghina. ei bine, in capul meu si in linistea frumoasa si impaciuitoare de la munte, cele doua carti s-au intalnit
-salut, ce faci
-ce sa fac, uite pe aici, prin katikaland
s-au luat de mana si au plecat. am adormit si eu
-la televizor era Misiunea, un film cu Jeremy Irons si Robert de Niro. l-am mai vazut, imi placuse foarte mult, insa in seara linistita si frumoasa l-am abandonat ca sa ascult cu atentie alte personaje.
-vezi, mi-au placut cartile :)

cum stam? stam bine!

-ai de capu meu, eu am zis ca scriu de carti, si am scris numa' de carte
-floarea de menghina-mi-a placut foarte mult. serios
-luminita, mon amour-mi-a placut, desi nu sunt de-acord cu ea. cu cartea :)

-am terminat aseara Frumosii invinsi si mi-am notat cate ceva
-da nu am avut chef sa scriu pe blog
-uite, acuma!, ca citesc Moarte pe credit, mi-a venit cheful.
-sa scriu aici: imi place foarte mult Celine. foa r te mult. mi se potriveste. ce bine ca cineva mi l-a recomandat (mersi mult!)

-si sa nu ma mai prind smiorcaind cand am servici:
-hî hîhî, daca n-as avea servici, cat as citiiii
-ca n-am avut servici si ca o japitza ordinara care nu stie sa isi aminteasca dorintele tanjite bine, nu si-a amintit si nici n-a pretuit
-mi-a luat 4 zile sa citesc frumosii invinsi ai lui cohen

-tot ce am citit am citit cu un inel pe deget. in mod normal nu port inele mari prin casa, numa' cand ies afara. dar in aceasta perioada, cum ma trezeam, coboram ochii si luam inelul in primire
deci inelul cu care am citit:

(l-am pozat pe o carte citita, frumosii invinsi. pagina 60-61, ca asta am gasit notat. misto la pagina 60-61)